Misu Ionescu

Cu mare regret anuntam ca primul post pe acest an vine cu o veste extrem de trista. Dupa marele Mihai Mocanu un alt nume legendar prezent in imnul formatiei noastre favorite a incetat din viata.

Regrete sincere si Dumnezeul sa-l ierte !

44 de ani

... au trecut de cand Petrolul a invins celebra formatie FC Liverpool. Petrolul a reusit atunci sa isi definitiveze suprematia din fotbalul romanesc al anilor `50 - `60. Este cea mai mare victorie pe care vreo formatie din Romanie a reusit-o daca stam sa luam in calcul cei cinci titulari campioni mondiali din primul 11 al celor de la Liverpool.

Pe blogul Rpsu am publicat si republicat articolele de atunci dar si comemorarea de anul trecut, cea care nu s-a repetat si anul acesta, asa ca astazi va invitam sa recititi articolul din ziarul Sportul (click aici) si sa revedeti pozele si povestile de la comemorarea de anul trecut (click aici).

Si pentru ca trebuie sa aducem ceva spectaculos de atunci iata 6 poze din meciul de la Ploiesti:

Amintiri din epoca de aur

Cu mult entuziasm am citit astazi un articol despre blaturile Petrolului de altadata. Este vorba de celebrul Rocar - Petrolul 2-1, daca imi aduc bine aminte, atunci cand Radulescu apara poarta Petrolului. A fost primul blat "pe fata" din fotbalul romanesc, insa nu cel mai cunoscut din istoria echipei. Poate suporterii mai in varsta ai Petrolului isi aduc aminte cu "drag" de cum a dat Petrolul titlul Rapidului, sau cum regretatii Florea Dumitrache si Mihai Mocanu s-au inteles prin `70 (parca 1973) ca Petrolul sa nu retrogradeze.

Nicu Toporan - adevaratul urmas al lui Mircea Dridea !

De doi ani, RPSU obisnuieste sa va ofere doar articole noi despre trecutul nostru glorios. Astazi, un foarte bun prieten al blogului, Dragos Trestioreanu ( http://sport.dragos-trestioreanu.ro/ ) a revenit cu o poveste despre Nicolae Toporan, atacantul care, in trecerea dintre anii 70 la anii 80, facea legea in atacul ploiestean, devenind astfel unul dintre oamenii de baza ai promovarii din 1982.

Valeriu Rachita : “Sa picam de pe un cal frumos”

Afirmatia venea in urma castigarii ultimei Cupe de catre Petrolul. Astazi Rpsu va aduce reproducerea primului interviu al capitanului de atunci, de dupa castigarea trofeului. Un interviu in care se va vorbi de prime restante, de bucuria ce ii astepta pe jucatori la Ploiesti si mai ales de planurile de viitor ale lui Vivi alaturi de Petrolul.
Interviul apare in ziarul Cotidianul si astazi este reprodus pe blog...

Anul 1952

In 1952 echipa este mutata la Ploiesti, acolo unde dupa an in care va purta numele de Flacare, va retrograde desi a reusit sase victorii, cu doua mai multe decat ocupanta primului loc care asigura salvarea de la retrogradare.

Pentru cine a uitat

Pentru cei ce nu au reusit sa citeasca inca pe doarpetrolul iata aici o recapitulare:
http://www.doarpetrolul.ro/index.php/201004161060/petrolul-la-origini

Rudolf Wetzer - alt simbol uitat

Chiar daca a petrecut doar doi ani la Juventus, Rudy Wetzer a reusit sa aduga singurul titlul al Juventusului cu aceasta titulatura, insa pune bazele unei formatii care in sase ani de la formare reuseste un astfel de rezultat, titlul de campioana.
Cu ajutorul lui Vali Georgescu am reusit sa readuc doua articole eveniment despre marele fotbalist Rudolf Wetzer.
„Cred că fotbalul a cucerit globul pentru că e copilăria din noi. Noi, fotbaliştii, suntem zeii. Ei, spectatorii din tribună, care ne aplaudă şi ne huiduie, sunt cei care trăiesc prin noi iluzia că ar fi putut să fie zei. Spectatorul din tribună este sincer revoltat când greşeşti un voleu şi ţi-l corectează, savant, printr-o simplă mişcare de gleznă. Dar ştiţi de ce o face? Pentru a-şi demonstra sieşi, în primul rând, că ar fi putut să fie mai mare decât tine. Această formidabilă candoare va umple întotdeauna stadioanele cu oameni de tot felul şi chiar cu filozofi sau cu matematicieni, care, obosiţi de căutări îndelungate, îi vor invidia mereu pe creatorii capodoperei imediate, Golul”.
Cel mai mare dintre fraţii Wetzer, adevărată dinastie de fotbalişti, Rudolf sau, cum era numit în mod curent de prieteni, Ruda, s-a născut la Timişoara, nu mult după începutul secolului, în primăvara lui 1901. Primul Război Mondial nu a însemnat altceva pentru micul Ruda decât descoperirea fotbalului, la numai 13 ani. Sfârşitul conflagraţiei a prilejuit relansarea activităţii sportive, în anul 1921 Timişoara având nu mai puţin de cinci echipe de categoria întâi. Una dintre ele - Unirea - îl avea înregimentat un an mai târziu şi pe Rudy Wetzer.
Cazul Wetzer
La 18 octombrie 1928, „Gazeta Sporturilor” a anunţat că Újpest îl dorea pe Rudolf Wetzer, centrul atacant al Chinezului Timişoara. Noul preşedinte al bănăţenilor, Nissner, a fost de acord cu transferul, contra sumei de 150.000 de lei, trimiţându-şi reprezentantul (pe nume Caroli) la Bucureşti, pentru a obţine acordul forurilor tutelare competente, fără de care nu se putea. Dar, atât Comisia Centrală a federaţiei, cât şi FSSR (Federaţia Societăţilor de Sport din România) au refuzat demersul timişorenilor, aşa că Gazeta putea anunţa că transferul nu se mai face. Însă, peste mai puţin de 10 zile, titra: „O întorsătură senzaţională în dezlegarea lui Wetzer”, acesta jucând în meciul Újpest - Hungária. Cu toate acestea, Comisia nega că i-ar fi dat acordul, în timp ce secretarul clubului Újpest afirma contrariul. Wetzer a jucat la Újpest în continuare, dar şi Comisia Centrală de Football-Asociaţie şi-a continuat cercetările. Dar iată ce se întâmplase de fapt.

Prima încercare de obţinere a dezlegării lui Wetzer, după vizita lui Caroli, a fost făcută de un alt reprezentant al lui Chinezul, Lieber, care i-a oferit lui Leonte Silberman (membru al Comisiei Centrale de Football-Asociaţie) 80.000 de lei contra extrădării (aşa se numea atunci dezlegarea unui jucător pentru un club de dincolo de graniţe) lui Wetzer. Răspunsul a fost însă negativ. De aceea, a intervenit un avocat al uzinelor Tungsram din Budapesta („sponsorul” lui Újpest), Aranyi. Acesta a venit imediat la Bucureşti în octombrie 1928, cu o scrisoare din partea secretarului clubului Újpest, şi l-a căutat pe antrenorul ungur Gyula Feldmann, instalat cu câteva luni în urmă la Juventus Bucureşti. Împreună cu Feldmann, Aranyi l-a vizitat pe preşedintele comisiei, Aurel Leucuţia, dar răspunsul acestuia a fost categoric nu. Atunci, Aranyi, însoţit acum de doi jucători de la Juventus, Carol Maior şi Ştefan Wetzer (fratele lui Rudy), s-a dus la secretarul general al Comisiei, Octav Luchide, ajungând la acesta prin intermediul lui Titel Ursache, funcţionar al Comisiei Centrale. I-a oferit 40.000 de lei pentru extrădarea lui Wetzer. A fost însă refuzat şi de acesta, chiar şi atunci când a crescut oferta la 100.000 lei. În această situaţie, Maior, în numele lui Aranyi, i-a cerut lui Titel Ursache să-i dea acei bani lui Dragomirescu, secretarul Comisiei Centrale de Football-Asociaţie. Din nou refuz categoric. Ca o ultimă variantă, s-a apelat la un fost secretar al Secţiunii de Football-Asociaţie Bucureşti, un oarecare Georgescu, care se afla în posesia unei hârtii cu en-tête-ul Comisiei Centrale şi care, contra sumei de 100.000 lei, a fost de acord cu redacterea unei extrădări false. Ca în filmele de aventuri, Aranyi a fugit în mare viteză cu o maşină până la Braşov, pentru a prinde expresul de Budapesta, unde a prezentat dezlegarea falsă, pe baza căreia Rudy Wetzer a debutat pentru Újpest contra lui Hungária.

După amintita cercetare a Comisiei Centrale de Football-Asociaţie, vinovăţiile au fost recunoscute, atât de Feldmann, Georgescu, Maior şi Şt. Wetzer (familia sa primise 5.000 de pengö, moneda maghiară).

Epilogul în chestiunea Rudy Wetzer a însemnat pedepsirea vinovaţilor: C. Georgescu a fost suspendat pe viaţă, lui Maior i s-a confirmat suspendarea pe care o executa pentru vina de fi fost profesionist (pe-atunci ilegal în România), Şt. Wetzer a primit o suspendare de doi ani, iar lui Titel Ursache i s-a interzis să mai ocupe posturi în federaţie. Tot dosarul a fost trimis, spre informare, Federaţiei Maghiare de Fotbal.

Urmărind evoluţia viitoare a evenimentelor s-a putut constata că judecarea chestiunii Wetzer a avut consecinţe favorabile. Fiind compromis, antrenorul Feldmann a părăsit clubul Juventus Bucureşti în luna decembrie 1929, tot atunci fiind anunţată venirea la Bucureşti a lui Rudy Wetzer pentru a petrece sărbătorile de iarnă. Evoluţia lui Wetzer la Újpest intrase într-o perioadă de regres datorită unei accidentări, în urma căreia îşi pierduse locul de titular. În primăvara anului 1930 a fost transferat la Pécs Baranya, iar în mai 1930, Federaţia Maghiară s-a decis să-i ofere, fără vreo pretenţie, extrădarea pentru Juventus. Astfel experimentatul Rudy a jucat în turneul final al campionatului naţional 1929-30, alături de Vogl şi Raffinsky la Juventus, câştigând primul şi unicul său titlu naţional. În plus, el a fost liderul echipei naţionale a României la primul Campionat Mondial, cel din 1930, de la Montevideo.

La Cupa Mondiala
La Cupa Mondiala a participat in calitate de jucator al Juventusului.
La atâtea recorduri, Rudolf Wetzer îşi adăugă în 1930 şi participarea la primul Campionat Mondial de fotbal din istorie, cel organizat dincolo de Atlantic, în Uruguay. Temerara expediţie a Naţionalei sau, după cum era numită în epocă, „Aleasa”, este reprodusă de Wetzer în jurnalul ţinut pe toată perioada Cupei Mondiale, savuroasele rânduri fiind inserate sau cel puţin spicuite în mai multe cărţi semnate de regretatul cronicar sportiv Ioan Chirilă. Să menţionăm că, în epocă, reprezentativele aveau în staful tehnic atât antrenor - al cărui rol era pur şi simplu de a antrena jucătorii, cât şi selecţioner - care hotăra alcătuirea formaţiei, elementele jocului propriu-zis revenindu-i managerului. Or’, în 1930, pentru prima ediţie a Campionatului Mondial, selecţioner nu avea să fie altcineva decât însuşi Regele Carol II, care îl desemnează pe Wetzer căpitanul (şi antrenorul echipei). Cu cei 29 de ani ai săi, acesta era de altfel şi veteranul lotului de jucători. Decizia suveranului, mare amator de fotbal, venise după ultimul meci al „Alesei”, un amical disputat la Bucureşti în compania Greciei, încheiat cu un scor de hochei (8-1) şi în care Wetzer înscrisese cinci goluri. Toate statisticile din România îl creditează şi în prezent pe timişorean pentru această reuşită ca fiind jucătorul român care a înscris de cele mai multe ori într-un singur joc al primei reprezentative. Un alt celebru fotbalist de pe Bega, Ştefan Dobay, este însă de altă părere.
Golul care nu a fost
„În minutul 79, îşi amintea el acum mai bine de două decenii, Vogl a tras de la 20 de metri. Balonul a nimerit însă pieptul meu, i-am schimbat direcţia brusc şi portarul Giamalis, derutat, se uită cum mingea cade în celălalt colţ al porţii. 8-1 pentru România! A doua zi, însă, am avut o mare dezamăgire: ziarele de luni dimineaţa au scris că acest gol a fost marcat cu pieptul de Rudy Wetzer. Dar toată lumea prezentă la meci ştia că acest gol s-a datorat lui Vogl şi mie! De altfel, Wetzer nu a contestat niciodată adevărul.” Aşadar, din cele cinci reuşite de pe hârtie, Wetzer nu contabilizase de fapt decât patru. Cu toate acestea, „scripta manent”, aşa că în momentul de faţă recordul este deţinut, singular, de Wetzer. Ce-i drept, până în acel moment nu reuşise nimeni nici măcar patru goluri într-un meci al Naţionalei. Recordul, cel adevărat, avea să fie repede egalat de Graţian Sepi, în 1933 (România-Ungaria 5-1) şi, mai apoi, după mai bine de şase decenii, de Florin Răducioiu (1993, Feröe - România 0-4) şi Gică Popescu (1997, România - Liechtenstein 8-0).
Asa cum am prezentat cazul Raffinsky, Rudy Wetzer ramane un simbol al Juventusului, alaturi de el vor urma si altii la fel de importanti.

Pana atunci cititi aici si aici articolele in orginal.
Data naşterii : 17.03.1901 Timisoara
Data decesului : 13.04.1993 (Haifa, Israel)
Post : atacant

Prima victorie !

Orice echipa are un inceput, iar acel inceput se marcheaza de obicei printr-o victorie. In 1952 vechea echipa a Juventusul se muta la Ploiesti, iar rezultatul este unul crunt pentru celebra formatie a vremii, retrogradarea. Poate ca numele sau latin a dus la aceasta mutare, sau poate ca, asa cum se spune, secretarul de atunci de pe zona Ploiesti a vrut o echipa aici si a profitat de faptul ca in Bucuresti echipele vechi nu mai aveau loc.

Echipa se muta la Ploiesti iar numele cu care a obisnuit spectatorii pana la castigarea primului campionat a fost de Flacara. Numele se pare ca a fost unul inspirat pentru ca majoritatea uzinei cu acelasi nume umplea meci de meci stadionul Petrolului.

Prima parte de campionat a fost dezamagitoare pentru "noii" ploiesteni, iar din retur totul s-a schimbat. Chiar daca au retrogradat ploiestenii au reusit o finala de cupa, prima din cele 3 disputata avand sediul in orasul republican si mai mult si-au gasit antrenorul care astazi da numele stadionului, Ilie Oana, un antrenor care semana ca stil cu manegerii de azi din Premier League, un om care doar supravedea antrenamentele echipei fara a conduce insa un astfel de exercitiu.

Revenind insa la subiectul de la inceput, prima victorie a Flacarei a fost la Brasov (orasul Stalin) cu scorul de 3-2 pentru ploiesteni.

Presa vremii a scris atunci intr-o caseta micuta:

Dinamo Orasul Stalin - Flacara Ploesti 2-3 (0-1)

[...] in fata a 7000 de spectatori, s`a disputat azi matchul dintre echipele Dinamo din localitate si Flacara Ploesti. Victoria a revenit echipei Flacara cu 3-2. Jocul a fost de factura tehnica foarte scazuta, jucatorii celor doua echipe facand numeroase greseli. In prima repriza, Dinamo a dominat mai mult, dar apararea echipei Flacara s`a comportat bine. Primul gol a fost inscris in min. 2 de Badulescu, care a reluat cu capul la o lovitura de colt executata de Fatu.

Trei minute dupa inceputul reprizei secunde, tot Badulescu, primind o pasa de la Titi Popescu, urca scorul la 2-0. In min.56 Florea trage in bara. Dinamovistii au o perioada de dominare la capatul careia Scortan inscrie cu capul reluand balonul ricosat din bara la un shot al lui Boitos. Nu trec 2 min si Titi Popescu la o centrare de la Iordache, reia cu capul in plasa: 3-1. In min.75

Sarbu centreaza lui Boitos si acesta inscrie reducand handicapul....

Raportul de cornere 6-1 pentru Dinamo Orasul Stalin

Flacara : Mircea Florea - Dragan, Petrescu, Marinescu, Taimacin, Cosmoc-Anstol, Fatu, Titi Popescu, Iordache, Badulescu

Jucand excelent , Petrolul a invins C.C.A cu 6-1

6-1.De necrezut si totusi asa a fost. Scorul departe de a fi "prea sever" exprima raportul de forte de pe teren. Ieri la Ploiesti am vazut echipa petrolistilor pusa pe fapte mari, intr-o deosebita verva de joc, actionand "ca la carte", in timp ce echipa militarilor (ce-i drept decompletata) dupa o repriza in care a echilibrat oarecum jocul (1-2), in cea de-a doua nu s-a mai regasit, a facut greseli elementare, indeosebi in aparare si, in rarele actiuni ofensive, si la inaintare. De-a lungul celor 90 de minute de joc si mai ales in repriza a II a, pe care a avut-o in intregime la discretie, Petrolul s-a dovedit o echipa matura,a prestat un fotbal de calitate, si ceea ce este mai important a stiut sa se orienteze, sa foloseasca lipsurile apararii adverse, terminand cu sut pe poarta actiuni bine organizate. Ne-a placut echipa Petrolului in ansamblul ei, pentru ca a stiut sa stapaneasca intreg terenul, sa fie- de la caz la caz - in careul advers sau in cel propriu dind dovada de o buna pregatire fizica si tactica. Tripleta Petrolului, ca de altfel intreaga inaintare, permanent alimentata de mijlocasi, a purtat balonul la fel de bine pe dreapta si pe stanga, creind faze de gol de o rara frumusete. Schimbul de locuri a fost permanent prezent in actiunile petrolistilor si aceasta a derutat apararea militarilor si asa destul de vulnerabila. Babone ajutat de Radulescu, Constantinescu si Zaharia - a fost sufletul tuturor actiunilor, a marcat doua goluri si a contribuit la marcarea altor doua. El a demonstrat cum trebuie sa joace un centru atacant, vesnic in miscare, trimitand mingea acolo unde trebuie si sutand din orice pozitie ( este bine sa fie retinut in atentia selectionerilor in vederea viitoarelor intalniri). Inaintarea militarilor nu s-a dovedit la inaltime cu exceptia lui Alexandrescu si Raksi- un element tanar si talentat.
Atacul insa nici nu a fost sprijinit de mijlocasi - doar Jenei a corespuns - Mihailescu purtand alaturi de aparare vina celor mai multe goluri. Fr. Nagy pus in serioasa dificultate de inaintarea petrolista , nu si-a gasit locul in timp ce E. Nagy a fost in permanenta depasit.
In prima repriza, echilibrata, au marcat pe rand - la capatul unor actiuni frumoase - Constantinescu ( P ) in minutul 8 dintr-o pasa splendida primita de la Babone. Crisan (C.C.A.) in minutul 21 dintr-o lovitura de corner executata de Tataru si care a lovit bara cazand apoi peste un pachet de jucatori aflati in poarta; Constantinescu ( P ) in minutul 37 printr-o minge ridicata peste Toma, iesit din poarta. In repriza a II a Petrolul obliga la aparare intreaga echipa C.C.A. si marcheaza inca 4 goluri: In minutul 54, Babone , in minutul 61 Marin Marcel, in min 74 Babone si in min 82 Zaharia. Inaintarea echipei C.C.A. a injhebat cateva contraatacuri , care au fost anihilate de apararea petrolista , iar in min. 88 obtine o lovitura de la 11 m. pe care Tataru o rateaza tragand mult afara. A condus cu scapari, datorita faptului ca nu a fost pe faza arbitrul D. Rusu ( Arad).
PETROLUL: Sfelcu - Pahontu, Marinescu, Neacsu I - Fronea, Tabarcea - Zaharia, Constantinescu, Babone, Marin, Marcel, Badulescu.
C.C.A. - Zavoda II - Toma, Fr. Nagy, Eugen Nagy, Jenei, Mihailescu, Cacoveanu, Crisan, Alexandrescu, Raksi, Tataru

Putina statistica

Daca in prima etapa a returului Petrolul a reusit sa piarda printre degete cele trei puncte, acum aproape 50 de ani tot Petrolul isi atingea cea mai lunga perioada de victorii consecutive, 8 la numar.

Binenteles ca aceasta forma ia si adus titlul de campioana in sezonul 58/59, al treilea din istorie, si al doilea consecutiv castigat la Ploiesti cu legendarul Ilie Oana pe banca, insa si astazi, chiar daca in liga a doua Petrolul reuseste sa pastreze un record: singura echipa care inca nu a fost invinsa pe teren propriu. Cum in iarna lupii erau in pericol de a-si "pierde" casa, iata ca sambata ei vor avea sansa sa continue acest record in fata surprizei din prima etapa, formatia care a batut liderul cu acelasi scor cu care a batut si Petrolul in tur, 3-0. Asadar sambata urmeaza o revansa pe Ilie Oana, acolo unde s-ar putea amplasa si o tribuna mobila (pana nu vad nu cred), iar costurile biletelor vor fi de 10 (la superba tribuna oficiala) respectiv 7 ron - la tribuna mobila.

Revenind la seria de 8 victorii a Petrolului din 58/59 ea a fost una extraordinara Petrolul inving atunci pe rand pe: Dinamo, Stiinta Cluj, Jiul, Dinamo Bacau, Steagul Rosu, Progresul, CCA si din nou Stiinta Cluj . Asadar in afara de UTA, Poli si Rapid doar adversari de traditie ai Petrolului invinsi in acea perioada. Motivul pentru care am prezentat astazi aceasta serie de victorii este pentru ca Rpsu va publica in curand si cronica meciului cu CCA, un joc castigat de petrolisti cu scorul de 6 la 1.

Asadar ramaneti pe blog pentru ca in curand vom posta si Petrolul CCA 6-1

Petrolul - UTA partea I

Astazi aducem unul dintre meciurile memorabile ale Petrolului, sau ca sa fim corecti ai Energiei Flacara Ploiesti. In 1956 Petrolul reusea scorul etapei si asta in fata unui adversar mai mult decat redutabil. Uta Arad, caci despre ea este vorba, a reusit sa isi atinga maxima performanta aproape in aceeasi perioada ca si Petrolul, cu amendamentul ca ei au castigat de 6 ori liga natioanala, performanta ce a facut ca fanii sa o supranumeasca si Batrana Doamna.

Ei bine "Batrana Doamna", chiar in perioada ei de glorie reusea sa piarda la Bucuresti, pentru acolo s-a jucat acest meci, pe cel mai mare stadion din tara, cu 9-0 impotriva ploiestenilor. Desi de abia revenisera de cativa ani din liga a doua, petrolistii vor castiga si vor semna probabil inceputul dominatiei din fotbalul romanesc, timp de opt ani Petrolul reusind 3 titluri de campioana si o cupa a Romaniei la care adaugam si numeroase prezente in cupele europene.

Astazi aducem Energia Flacara Ploiesti - Flamura rosie Arad 9 - 0, iar pentru partea a doua a acestui material un alt meci celebru cu UTA, un 7-1.

Mutarea meciului sau cu Energia Flacara Ploiesti la Bucuresti n-a constituit nici un fel de avantaj pentru Flamura rosie Arad. Ploiestenii au jucat pe « 23 august » ca acasa, si-au surclasat partenerii de joc si – cu concursul nelimitat al apararii ardelene si in special al portarului Horvat – au stabilit scorul – record – de necrezut – al campionatului : 9 – 0 ( 4 – 0) !!! Desigur, acest rezultat de rugbi constitue o mare surpriza, si pentru cei care nu au asistat la avalansa de goluri ( Zaharia 3, Badulescu 3, Cosmoc, Dragan si A. Munteanu ) pare inexplicabil. El este insa normal si putea fi chiar si mai mare fata de cum a jucat Energia Flacara si, in special, fata de comportarea sub orice critica a aradenilor. Este drept ca portarul Horvat a primit multe goluri parabile si ca a constituit un insemnat motiv de demoralizare, dar nici restul jucatorilor nu s-au ridicat (exceptand eforturile si insufletirea lui Jurca) la valoarea lor. Cand o echipa intra pe teren cu Petschovschi, Serfozo, Farmati, Capas, Boitos, Birau etc. – jucatori de valoare si cu experienta indelungata – nu-i este permis nici sa se demoralizeze si nici sa ofere simulacrul de spectacol fotbalistic cu care ieri a inscris – in mod alarmant – cea mai slaba comportare din cate a avut la Bucuresti.

In opozitie cu textilistii, ploestenii, cu Neacsu mijlocas stanga si A. Munteanu inter stanga (singurele modificari in formatia lor obisnuita) au facut un joc bun, miscandu-se cu usurinta si realizand actiuni incheiate spectaculos.

Stadionul mult iubit

Saptamana aceasta de decembrie este ultima pentru ce a mai ramas din peluzele, tribunele, si nu in ultimul rand din sarmul vechiului stadion Ilie Oana. Se va face in schimb un nou stadion, dupa un model power point, care va avea maxim 15.000 de locuri. Daca va fi omologat sau nu, suporterii inca nu stiu, insa cea mai mare parte cred ca noua arena (denumita de rpsu "Volo Arena") va putea gazdui meciuri de liga 1.

Se face comparatia cu stadionul celor de la Progresul, din complexul Bnr, un stadion care poate gazdui meciuri de liga 1, si cel mult de Europa League. Asadar la Ploiesti vom avea un nou stadion, asemanator cu cel al Astrei, si care nu va fi nici macar dupa aproape 50 de ani de la ultima urma de modernizare a acestui monument la standardele cele mai inalte ale celor de la Uefa. Pentru numele lui Ilie Oana, cel care va onora in continuare denumirea noului stadion, acest proiect trebuia luat mai mult in serios, si facut ceva mai petrolist. Si cand spun petrolist ma refer la faptul ca insusi Mircea Dridea a exclamat ca farmecul Petrolului era intr-o mica masura dat si de vechea tribuna construita pe vremea cand Romania era Regat.

Inainte de a prezenta toate pozele gasite pe doarpetrolul.ro cu daramarea monumentului Ilie Oana iata si cateva cuvinte preluate de pe http://www.republicaploiesti.net/ , cu mentiunea ca articolul in original il gasiti la sectiunea extra de pe blog cu denumirea Stadionul Ilie Oana:
"Una din realizarile de marca din perioada interbelica a fost construirea unui stadion destul de modern pentru acele vremuri. Amplasat foarte aproape de centrul orasului, noua constructie era pentru ploiesteni un motiv de mare mandrie."

Amplasat in zona veche a orasului, stadionul reprezinta modernizarea rapida a Ploiestiilor din perioada dintre cele doua razboaie mondiale, dar si noile nevoi ale timpului. Pe langa activitatile sportive, regimul carlist (care avea sa se instaureze total in 1938) avea o inclinatie catre manifestarile de propaganda (ca de altfel toate regimurile de pana in 1990), iar stadioanele erau locurile perfect pentru astfel de evenimente.
Locul necesar noii lucrari edilitare a fost obtinut de la unitatea militara de langa (Divizia a XIII-a) care folosea terenul pentru depozitarea munitiei si pentru antrenamentul soldatilor. O data rezolvata problema spatiului, s-a trecut la amenajarea viitorului stadion, urmand planurile arhitectului D. Munteanu, sub antrepriza inginerului Luculescu.
Lucrarile au demarat in 1934 si au fost finalizate 3 ani mai tarziu, in 1937. Nu doar fotbalul a fost luat in considerare, ci s-au construit si sali moderne de gimnastica, tir, popice, box si scrima.
Totusi, accentul s-a pus pe amenajarea celor doua tribune. Prima, si cea mai incapatoare, era cea de la strada Stadionului, ridicata pe structura de beton armat fiind in 1937 una din cele mai reusite constructii edilitare din oras. Vis-a-vis, cu intrare din strada Mihai Bravu, era o tribuna mai redusa ca dimensiuni, construita din lemn.
Gazonul era prevazut cu sistem de drenaj, adanc de pana la 5 metri. Sportivii aveau parte de conditii excelente, in interiorul tribunei de beton armat fiind un cabinet medical si doua dormitoare incapatoare cu dusuri si vestiare rezervat oaspetilor.
O data cu venirea regimului comunist la putere, activitatea sportiva din Ploiesti a trecut sub stricta administrare a autoritatilor. In 1952 a fost adusa din Bucuresti o echipa de fotbal care va fi denumita mai apoi Petrolul Ploiesti si va deveni un simbol al orasului. Acestei formatii ii va fi repartizat Stadionul, care apoi se va numi Stadionul Petrolul, iar dupa 1990 Stadionul Ilie Oana (in memoria unui renumit antrenor al echipei).

Petrolul - Corvinul 89/90

Astazi blogul Rpsu termina campania, nu electorala, sezonului 89/90, un sezon care a fost unul dintre cele mai bune pe care Petrolul le-a avut in ultimii 20 de ani. Meciul de astazi reprezinta scorul campionatului pentru Petrolul, un meci in care s-au marcat nu mai putin de 6 goluri, si toate de catre aceeasi echipa : Petrolul.

Atunci cand vorbesti de Corvinul n-ai cum sa nu te gandesti la perioada de glorie a anilor `80 dar, si la indiferenta din prezent a autoritatilor locale. Atunci cand ai ca data de infintare 1921, nu poti sa te numesti decat o formatie de traditie a fotbalului romanesc, o formatie la care au jucat o pleada de glorii precum : Klein, Lucescu, Dumitrache, Gabor (titular si in meciul pe care il vom prezenta), dar si un portar produs de acestia, Lobont.
Asadar un meci care alta data starnea emotie in jurul ploiestenilor (vezi poza din 1982) si care acum pare, asa cum au fost si alte meciuri prezentate aici pe blog, imposibil de reeditat pe prima scena.
Multumiri lui Romeo Ionescu pentru material si va invit la scorul campionatului pentru Petrolul, 6 - 0 contra Corvinului, la Ploiesti.

"Scorul putea fi mai mare
Dupa ce s-a deplasat, consecutiv, la Constanta si Timisoara, de unde s-a intors cu pretioase puncte la adevar ( 1 – 1 in ambele intalniri ), Petrolul a primit, pe teren propriu, replica formatiei din Hunedoara. Un meci in care, se presupunea, ca „11”-le pregatit de V. Dridea si C. Oprisan va forta cu vigoare si aplomb poarta Corvinului, pentru a-si trece in cont inca o victorie. Si, intr-adevar, presupunerile s-au adeverit, Petrolul a atacat de la inceput cu „toate motoarele ambalate” la maximum, reusind, in primele 45 de minute, patru goluri spectaculoase si inca multe alte faze la poarta lui Pavel, aplaudate cu generiozitate de spectatorii din tribune. Doua astfel de faze au prefatat golul din min. 8 : Mocanu a executat impecabil prima lovitura de colt a partidei, mingea a lovit stalpul din stanga al portii lui Pavel, a revenit in teren si Basca, a reluat-o cu capul, in plasa. Dupa exact 8 minute, acelasi jucator, Basca, a inscris din nou, tot cu capul, si tot imparabil, din centrarea lui Catinca. Corvinul era in corzi, Petrolul in mare verva, si, in min. 23, scorul a devenit 3 – 0: la lovitura de colt executata de acelasi Mocanu, Catinca a sarit inselator si, neatent, Stroia a deviat, cu capul, in plasa – autogol !
Abia dupa acest moment jocul s-a mai echilibrat, oaspetii iesind si ei la atac si, in min. 25 si 33, E. Marian si, respectiv, Gabor au ratat ocazii rarisime, singuri in fata doar cu portarul Liliac. In finalul reprizei, Petrolul a revenit insa in atac si in min. 43 a ridicat scorul la 4 – 0, C. Lazar sutand puternic si plasat de la circa 30 m, surprinzandu-l pe portarul Pavel care nu va mai reintra dupa pauza.
Petrolul n-a mai accelerat la fel si in repriza secunda, jocul a fost o buna perioada de timp destul de echilibrat. Dar, in ultimul sfert de ora, gazdele au zvacnit din nou, cu temperament, spre careul Corvinului si tabela a „urcat” pana la 6 – 0. In min. 75, superba faza „desenata” de Greaca – Matei – Basca, incheiata cu sutul violent al lui Mocanu, din marginea careului. In sfarsit, in min. 84, O. Grigore, a reluat, cu capul, centrarea ideala a lui Greaca fixind scorul etapei. "

PETROLUL:

LILIAC, MANTA, PITULICE, STEFAN, PANAIT (MIN. 78 NUTA), MATEI (MIN. 76 O. GRIGORE ), MOCANU, C. LAZAR, GREACA, CATINCA, BASCA.

Sursa foto clasament : http://www.labtof.ro/

3 - 0 in minutul 35 !

Rpsu continua astazi materialele din sezonul 1989/1990 cu al treilea meci din acel campionat, disputat acasa in fata celor de la "U" Cluj. Petrolul reusea cea de a treia victorie consecutiva si dupa trei etape era pe primul loc la egalitate de puncte cu Dinamo. Asa cum am spus inca din primul articol din aceasta mini-campanie, meciul cu Dinamo a fost practic derby-ul turului, un meci pe care Petrolul avea sa-l piarda la Bucuresti. Ramanem insa cu cele trei victorii la zero din primele trei etape si cu gandul ca Petrolul reusea acele performante din postura de nou promovata.

Multumim din nou lui Romeo Ionescu pentru materiale si inainte de a publica articolul din `89 vreau sa spun ca martea viitoare sezonul 89-90 se va incheia cu cea mai categorica victorie a Petrolului, 6 - 0 contra Corvinului.

"3 – 0 in minutul 35 !
Va inchipuiti cat entuziasm in tribunele “batranului” stadion ploiestean dupa acest al 3-lea meci al Petrolului pe prima scena, incheiat tot cu o victorie. Sigur, startul formatiei antrenate de V. Dridea si C. Oprisan este peste asteptari. O demonstreaza si golaverajul. In aceasta partida, cu "U" Cluj – Napoca ( care venea dupa 1-1 cu Steaua), petrolistii aveau sa incheie conturile dupa numai 35 de minute, intr-o repriza excelenta, cu joc curat, purtat in viteza, cu pase mereu in adancime, cu ruperi de ritm si 3 goluri, unul mai frumos ca altul, Petrolul a inceput jocul plecand in atac si, in min.4, la o excelenta combinatie in patru, la o lovitura libera, centrarea lui Lazar a creat primele emotii la poarta lui Prunea. In min.14 avea sa deschida scorul : o pasa dibace a lui Greaca a ajuns la Mocanu, centrarea acestuia a fost reluata cu efect de Basca, jos, la colt : 1 – 0. In min. 19, Greaca a executat o lovitura libera, de langa fanionul de corner, si Basca a reluat puternic si specataculos, cu capul, inscriind cu toata opozitia lui Prunea, care a intrat si el in plasa. In replica, Movila incearca suturi puternice de la distanta, dar in poarta era Liliac. In fine, in min.35 Catinca a executat rapid un corner, defensiva clujeana a fost surprinsa nepregatita si Matei, cu mult calm, a inscris plasat : 3 – 0.
Dupa pauza chiar in min.47 scorul putea fi 4 – 0, insa mingea trimisa cu capul de Basca a trecut milimetric pe langa bara. Petrolul putea totusi inscrie din nou, in min.63, cand, la cornerul executat de Mocanu, Greaca a reluat cu capul, balonul a lovit bara si Gherman a scos de pe linia portii. Apoi "U" nu s-a lasat prea mult invitata , simtand automultumirea partenerei si a atacat mai mult, dar Suciu si Biro I au irosit o buna situatie de a marca, pentru ca in final, la centrarea lui Catinca, Lazar sa reia peste poarta doar de la trei metri !"
PETROLUL :
LILIAC, D. POPA, PITULICE, STEFAN, PANAIT, MOCANU, MATEI, C. LAZAR, GREACA (HANCU), CATINCA, BASCA (MITICI)

Putere de lupta exemplara

Al doilea meci din cadrul editiei de campionat 89/90 a insemnat pentru Petrolul si prima deplasare, una destul de scurta, la Moreni in fata a doar 8.000 de spectatori.
Chiar daca acum pare imposibil un duel Flacara Moreni - Petrolul in Liga 1, si asta nu datorita situatiei Petrolului, in 1989 Moreniul era o obisnuita cu primul esalon ba chiar si a locurilor fruntase, beneficiind din plin de simpatiile conducerii comuniste. Din pacate sau mai degraba din fericire, Petrolul nu a fost nici o data o echipa a sistemului, asa cum era atunci Flacara, reusind sa isi castige toate cele trei titluri din perioada mai sus amintita pe merit si in urma unui joc care a entuziasmat pe toata lumea, nu doar pe prahoveni!
Mult mai tarziu legaturile noastre cu Moreniul au fost restabilite de un drag conducator, acum simplu actionar, care a decis sa mute echipa acolo, sa o exileze in pofida dorintei suporterilor sai, si binenteles ca pentru o scurta perioada a reusit profitand astfel de lipsa de initiativa a factorilor locali.

Pe de alta parte Moreniul a fost in anii 90 un izvor de talente pentru echipa fanion a orasului Ploiesti. Printre multii jucatori veniti aici, Petrolul se lauda si acum cu echipierii : F. Radulescu si G. Paraschiv, doua mari talente care si-au facut treaba la Petrolul si au ramas cu sufletul alaturi de echipa.

Revenind insa la la jocul din 89 iata reportajul de atunci, cu multumirile de rigoare lui Romeo Ionescu:

Deosebit de activa in teren, luptand cu multa tragere de inima si etaland un bagaj tehnico-tactic remarcabil, Petrolul si-a confirmat debutul bun in actuala editie a Diviziei A obtinand aici o victorie pe care nimeni nu i-o poate contesta. Este adevarat, Flacara a avut mai mult initiativa in joc, a dominat pe asamblul partidei, a avut mai multe faze periculoase de atac, dar localnicii au avut in fata un adversar deosebit de tenace in defensiva si care a dovedit mult curaj in actiunile de contraatac, ceea ce pana la urma a si adus ploiestenilor victoria. Meciul incepe in avantajul gazdelor, care rateaza, in min. 4 prin Vaidean, in min. 14 prin Lala si C. Pana si mai ales in min. 16 cand balonul centrat de D. Sava este reluat, cu capul, in bara. Petrolul se dovedeste indrazneata in contraatacuri, deschide scorul printr-un gol, pe care, in larga masura, i l-a facut cadou D. Sava : in min. 28 acesta greseste pasand lui CATINCA si de la 6 m ploiesteanul impinge mingea in plasa, acesta fiind primul sut la poarta oaspetilor. In min. 35 din nou contraatac ploiestean, dar Greaca suteaza slab si Tene retine.
Dupa pauza, Flacara isi continua dominarea, dar prima mare ocazie de gol a reprizei o are tot Greaca, caruia Tene ii scoate mingea curajos din picior la 8 m de poarta. Reactie dinamica de scurta durata a gazdelor, care dupa doua ocazii in min. 71 si 73, obtinand in min. 74 un penalty in urma faultului in careu comis de Stefan asupra lui Stere. Executa Dragnea si Liliac respinge. Localnicii par marcati psihic de ratarea egalarii si dupa sutul puternic al lui Lazar respins in corner de Tene, oaspetii obtin al doilea gol in min. 89, cand centreaza Hancu si MATEI deviaza balonul care loveste stalpul portii si ricoseaza in plasa.
PETROLUL : LILIAC, POPA, PITULICE, STEFAN, PANAIT, MATEI, MOCANU, LAZAR, GREACA (MIN 81 HANCU), CATINCA (MITICI), BISCA

Pofta de joc a ploiestenilor...

Petrolul redebuta in Divizia A cu o victorie, la limita ce-i drept, insa o victorie care a aratat asa cum spunea si titlul o pofta de joc remarcabila, o pofta care avea sa le aduca petrolistilor de atunci 3 victorii consecutive, facand ca meciul din runda a patra sa fie derby-ul turului, un meci pe care Petrolul l-a pierdut in fata viitoarei campioane si semi-finaliste de Cupa UEFA, Dinamo.
Pana la meciul cu Dinamo, pe care nu il vom prezenta, avem 3 meciuri cheie, primele doua cu unele dintre echipele sistemului si ultimul, un derby din alte vremuri. Insa sa revenim la primul meci, pentru ca acesta reprezinta redebutul Petrolului pe prima scena, acasa, in fata celor de la FC Olt si a peste 15.000 de oameni. Toate aceste meciuri ce vor fi prezentate au fost posibile, din nou, datorita lui Romeo Ionescu.
Stadion Petrolul : teren bun ; timp calduros, cerul partial acoperit ; spectatori circa 15.000.
Suturi : 17 – 5, pe poarta 5 – 1. Cornere 7 – 2. A marcat MATEI (min. 40)
Fara indoiala, Petrolul si-a onorat din plin reaparitia pe prima scena, cu atat mai mult cu cat FC Olt s-a dovedit a fi o echipa solida si greu de invins. Sustinuti permanent de un public corect si generos, ploiestenii au trecut repede peste perioada de tatonare, instalandu-se din start in jumatatea adversa, acolo unde aveau sa-si desfasoare atacurile cu rapiditate, aplomb si dezinvoltura. Iar daca scorul nu a fost mai mare, aceasta s-a datorat in egala masura, portarului Gherasim si imenselor ocazii de gol ratate de gazde. Odata cu acentuarea dominarii petroliste, spre finalul reprizei intai se produce si inevitabilul : in min. 40, Mocanu suteaza violent de la semi-distanta, Gherasim respinge "in extremis" si, liber la doar cativa centimetri, MATEI trimite – fara probleme – in poarta.
Fc Olt cu “dispecerul” Eftimie in buna forma, a contraatacat periculos uneori.
Petrolul a castigat batalia si la mijlocul terenului, unde activii Matei, Lazar si Mocanu, au oprit adesea mingile ce ii cautau pe Dudan si Pena – mai mereu izolati – , pornind apoi la atac. Dupa minutul 87 cand Greaca a fost faultat in careu fara ca jocul sa se opreasca, fluierul final consfinteste victoria de justete a gazdelor.
PETROLUL :
LILIAC, D. POPA, PITULICE, STEFAN, PANAIT, MATEI, MOCANU, LAZAR, GREACA, CATINCA (min 65 MANEA )BISCA (min 75 MITICI )

Petrolul - Wismut

PETROLUL PLOIEŞTI - WISMUT KARL MARX STADT 2-0(1-0)Petrolul Ploieşti 28.09.1958 Arbitri: Václav Korelus; Antonin Vrbovec, Karel Pacovsky (Cehoslovacia) Spectatori: 20000

PETROLUL: Vasile Sfetcu; Gheorghe Pahonţu (Cap), Nicolae Marinescu, Nicolae Topşa; Alexandru Fronea, Ion Neacşu; Ion Zaharia, Constantin Tabarcea, Mircea Dridea, Petre Babone, Pavel Bădulescu Bardatz. Antrenor: Ilie Oană

WISMUT: Lothar Neupert; Rudi Gross, Bringfried Müller, Konrad Wagner; Jürgen Seifert, Manfred Kaiser; Karl-Heinz Mohr, Karl Wolf (Cap), Willy Tröger, Kurt Viertel, Siegfried Kaiser. Antrenor: Gerhard Hofmann

Au marcat: Fronea (33), Marinescu (79)

Aceasta ar fi caseta tehnica a meciului Petrolul - Wismut, un meci contand pentru Cupa Campionilor Europeni. De remarcat ca in acea perioada Petrolul reusea sa acapareze mereu prima pagina si mai mult, sa nu se faca de ras in cea mai importanta competitie inter-cluburi. Asadar astazi vom prezenta cateva cuvinte din ziarul Sportul de pe prima pagina, alaturi de alte 3 poze unicat furnizate de Romeo Ionescu, iar la final vom prezenta si celelalte doua meciuri, cel tur ( 4 - 2, pentru Wismut) si cel de al treilea meci de pe teren neutru (din pacate 4-0 pentru Wismut). In final as vrea doar sa precizez ca acest 2 - 0 a fost returul dublei manse si a strans in tribune peste 20.000 de oameni care au impins Petrolul spre un al treilea meci.
"Dinamic, pasionant, plin de peripetii acest al doilea meci Petrolul – Wismut Karl Marx Stadt ! Cei peste 20000 de spectatori – pe care ploaia cazuta pana in preajma inceperii jocului nu i-a speriat – au trait din plin emotile unei partide cu adevarat de cupa, in care echipele au luptat – pe un teren alunecos – pana la epuizare, corect si sportive, pentru calificarea in turul urmator al Cupei Campionilor Europeni. Rezultatul final, 2 – 0 ( 1 – 0 ) in favorea ploiestenilor, a egalat pe cel de la Aue, astfel ca la capatul meciului de ieri echipele s-au gasit la egaltitate 4 – 4 .Petrolul a ratat ieri prijeliul de a se califica printr-o victorie la un scor confortabil ceea c ear fi corespuns superioritatii teritoriale si ocazilor avute desi a infruntat un adversar care s-a aparat cu toata energia."

SC WISMUT KARL MARX STADT - PETROLUL PLOIEŞTI 4-2(2-1)Otto Grotewohl Aue 17.09.1958 Arbitru: Antonin Ruzicka (Cehoslovacia) Spectatori: 12000

WISMUT: Lothar Neupert ; Rudi Gross , Bringfried Müller, Konrad Wagner; Jürgen Seifert, Siegfried Wolf; Kurt Viertel, Karl Wolf (Cap), Willy Tröger, Manfred Kaiser, Siegfried Kaiser. Antrenor: Gerhard Hofmann

PETROLUL: Vasile Sfetcu; Gheorghe Pahonţu (Cap), Nicolae Marinescu, Nicolae Topşa; Alexandru Fronea, Ion Neacşu; Ion Zaharia, Constantin Tabarcea, Mircea Dridea, Petre Babone, Pavel Bădulescu Bardatz. Antrenor: Ilie Oană

Au marcat: Dridea (7,82), Tröger (25), Viertel (39,68), Kaiser (79)
La Kiev ploieştenii au ajuns obosiţi, iar Wismut a marcat de 4 ori.

WISMUT KARL MARX STADT - PETROLUL PLOIEŞTI 4-0(2-0)Nikita Hrushchov Kiev 12.10.1958 Arbitru: Karol Galba (Cehoslovacia) Spectatori: 50.000

WISMUT: Klaus Thiele; Rudi Gross, Bringfried Müller, Konrad Wagner; Jürgen Seifert, Manfred Kaiser; Klaus Zink, Karl Wolf (Cap), Willy Tröger, Lothar Kellerman, Siegfried Kaiser. Antrenor: Gerhard Hofmann

PETROLUL: Vasile Sfetcu; Gheorghe Pahonţu (Cap), Nicolae Marinescu, Nicolae Topşa; Nicolae Neacşu, Ion Neacşu; Ion Zaharia, Constantin Tabarcea, Petre Babone, Marin Marcel, Petre Bădulescu Bardatz. Antrenor: Ilie Oană

Au marcat: Zink (4), Tröger (7,75 pen), Wolf (48)

A mai trecut an ... 12 OCTOMBRIE 1966

In fiecare an astept ziua de 12 octombrie, pe langa faptul ca pe aceasta data a fost protestul "Petrolul e al nostru", nu stiu cati isi mai amintesc de asta, tot pe 12 octombrie Petrolul a obtinut cea mai mare victorie in cupele europene. Chiar daca a contat pentru primul tur al Cupei Campionilor Europeni, Petrolul a invins campioana campioanei mondiale, o echipa cu 5 titulari campioni mondiali en-titre, lucru neagalt de nicio alta formatie.

Am reusit sambata sa stau langa unul dintre creatorii Petrolului de Aur, cel mai tanar antrenor din istorie castigator al titlului national, si acum vorbesc binenteles de dl Cernaianu. A fost secundul lui Ilie Oana, un om pe care l-a respecat foarte mult si de la care a invatat tot atatea. Cernaianu a reusit sa aduca pe Liverpool in Romania cucerind al treilea titlul, iar echipa din Ploiesti a ramas pentru el cea preferata. Asa cum stiti din articolul lui Adi Dobre, el a fost pe la mai toate marile echipe, insa la Ploiesti se simtea ca acasa desi el este din Targu Jiu.

Mitica Munteanu ii spune "Dutule" insa toate generatile de fotbalisti il stiu ca "Dom Profesor"

Cu ajutorul celor doi am reusit sa inteleg ce s-a intamplat de fapt pe 12 octombrie 1966...

"In ziua aceea daca vroiai sa furi ceva din Ploiesti aveai toate sansele, toata lumea era la meci, 30000 in tribuna si 15000 afara asteptand", asa incepe Dom Profesor. S-a jucat pentru public iar calificarea nu a venit din cauza unei greseli umane. Tot dl. Cernaianu povestind ca dupa ceva ani de la greseala aceea (nr neacordarea penaltyului din finalul meciului) s-a intalnit cu celbrul Ivanov, iar acesta i-a marturisit ca s-a luat dupa tusier. Dupa reluari stia ca a gresit dar a tinut sa precizeze ca nu a fost niciodata ceva premeditat. Cred ca este pentru prima data cand aud si aceasta varianta una care este mai plauzibila, dat fiind fair-playul englezesc dar si perioada in care s-a jucat meciul, pentru ca nu-i asa Petrolul a fost campioana fotbalului romantic.

De la Dom`Profesor am trecut la Mitica Munteanu, si acum un monument de modestie. Parca nu vroia sa-si aduca aminte de celebrele pase dintr-o extrema in alta cu fratele sau Anton, si parca nu vroia sa acepte ca erau "brazilieni", si dadea vina pe tehnica sa remarcabila pe faptul ca in tinerete trebuia sa se antreneze pe maidane, cu o minge care mai mult nu era minge, si binenteles ca a avut mereu pe cineva la fel de talentat langa el. A ramas petrolist, si de abia asteapta, la fel ca Dom`Profesor sa revina pe Ilie Oana, un stadion care in opinia ultimului trebuia sa poarte numele lui Tabarcea.

Despre Tabarcea, poate singurul absent remarcabil din victoria cu Liverpool, si asta pentru a murit cu 3 ani mai devreme la doar 26 de ani, Dom`Profesor ne spune ca era un baiat deosebit, sufletul echipei si prieten cu toata lumea. " A murit pe teren, pana in `90 cine a mai fost ca el? Si-a dat viata pentru Petrolul si stadionul trebuia sa-i poarte numele, insa pe vremea aceea nu aveai voie ca stadioanele sa poarte nume de persoane"

Au fost si multe alte subiecte pe care le-am dezbatut, insa de departe cel mai emotionant moment pentru mine a fost atunci cand Mitica Munteanu cu zambetul pe buze mi-a spus : " Ati jucat bine azi, mi-a placut" apoi mi-a facut cu ochiul. "Ati jucat bine" noi toti, echipa si suporterii, iar despre atmosfera de la meci ambii au fost de acord : "Ce suporteri frumosi avem!"

O sa mai povestesc despre acest eveniment si desigur si despre cei doi insa pana atunci sa ne aducem aminte de 12 octombrie 1966, adevaratul motiv pentru care trebuia sa ne bucuram sambata, insa din pacate lumea a uitat, limitandu-se doar la comentarea videoclipurilor cu galeria. Este mare pacat - Petrolul a insemnat in primul rand 2 cupe si 4 campionate si un meci de referinta cu Liverpool, si de abia apoi supoterii si alte meciuri remarcabile. Sa speram ca ne vom aduce aminte si de fostele glorii, si de cei care pe 12 octombrie 2006 au iesit in strada pentru a-si primi Petrolul inapoi!

Fratii Gusa

Dupa interviul cu Adi Dobre astazi va prezentam si istoria a doi jucatori din echipa pe care acesta a indragit-o cel mai mult. Desi nu sunt la fel de celebrii ca fratii Dridea, fratii Gusa au reusit sa ramana in memoria fanilor petrolisti, poate si din cauza ca acestia sunt prahoveni la origine. Textul si fotografia sunt preluate de pe http://www.ziarulprahova.ro/ si sunt scrise la Coltul amintirilor de catre Constantin DUMITRU . Vezi tot in acest articol si descrierea facut de un prieten mai vechi al blogului, Dragos Trestioreanu...