Daca Petrolul avertiza Romania in 1990 ,prin parcursul excelent din Cupa si campionat, de valoarea sa, iata ca in 95 am reusit sa si castigam competitia. Petrolul a avut 3 finale in istoria sa si doar pe una a pierdut-o . Acum ceva timp urmaream imagini de la acel joc si retraiam momentele unice de pe strazile Ploiestului republican. Astazi Gazeta Sporturilor de a doua zi si reproducerea articolelor legate de meci. Multumesc inca o data pe aceasta cale lui Romeo Ionescu pentru materiale.Ploiestiul, dupa trei decenii
Aseara in finala ‘Cupei Romaniei` la fotbal
RAPID – PETROLUL 4-6 (dupa loviturile de la 11 m)
· 1-1, dupa 120 min.
Min. 23 : prima faza notabila, cand dupa un un-doi Vladoiu-Lupu, sutul ultimului este scos in corner de Preda. Min. 28 : sut la vinclu Vladoiu, reflex Preda . Scorul se deschide in min. 82, cand dupa o lovitura libera executata de Zmoleanu, Toader nu poate retine si Andreicut reia din apropriere in poarta. Rapid egaleaza in min. 86 prin Chirita, aflat intr-o pozitie flagranta de ofsaid, nesemnalizata de tusierul Zoltan Erdei. In prelungiri se joaca cu ‘cutitele pe masa`, dar tabela nu se modifica. Petrolul castiga la penaltyuri. Transforma Zmoleanu, Grigore, Grama, Andreicut, Rachita respectiv Lupu, Chirita si Vladoiu.A ratat Frunza.
Stadion National ; teren foarte bun, timp excellent, repriza a II-a in nocturna ; spectatori circa 30 000
Suturi 13-7 (pe poarta 6-3) . Cornere : 5-7
Goluri : 0-1 Andreicut (82), 1-1 Chirita (86)
PETROLUL : Prefa – D. Chirita (41 Bastina), Rachita, Balaceanu, Leahu – Grama, Abaluta, O. Grigore, Pirlog, Zmoleanu – Zafiris (65 Andreicut)
« COMANDOUL » PETROLIST A DAT FOC PLOIESTIULUI !
…Minutul125 al finalei…Toader trebuie sa apere sutul lui Rachita. Ploiestiul conduce cu 4 – 3 «la penalty-uri » si, pentru ca Rapid sa mai poata spera, Toader trebuie sa apere sutul lui Rachita. Sau Rachita sa traga afara. Galeria rapidista nu mai are putere sa fluiere. Oare ce se gandeste Rachita ? Oare ce simte Toader ? Preda, eroul meciului, nu mai are puterea sa se uite. Isi alege un punct in mijlocul galeriei ploiestene si priveste fix. Rachita, poate cel mai bun jucator al finalei, cantareste mingea. Preda intoarce totusi capul si-l priveste pe Toader. « Suntem prieteni, mi-a parut rau pentru Leo », avea sa spuna Preda, dupa, Rachita trage in dreapta lui Toader, jos, si meciul se incheie. Gata, s-a terminat ! Cupa este a Petrolului. Reporterii il inconjoara pe Preda care plange si rade : « Nu puteam pierde. Le-am spus baietilorca apar cel putin doua lovituri de pedeapsa. E cea mai mare bucurie a vietii mele ». Antrenorul invingatorilor, Ion Marin, cu mana la frunte, incearca sa se adune : ‘Inca nu-mi pot reveni… Nu comentez arbitrajul. Le-am spus baietilor doar sa aiba incredere in ei si in mine. Atat! Restul va veni de la sine`. Ion Marin se fotografiaza cu trupa lui de commando. Lasa Cupa in mijlocul baietilor si se retrage un pas « E a voastra ! Voi ati castigat-o ! » Leahu, Balaceanu si ceilalti il poarta pe brate. « E in primul rand a dumneavoastra, nea Ioane ! » Rachita parca a venit din alta galaxie si a jucat un fotbal al secolului XXI. Nici acum nu pare a fi de pep amant : « Nu cred, nu pot sa cred. Sper insa ca toata tara stie acum cine suntem ! » Abaluta flutura tricoul pe deasupra capului, precum Ravanelli : « Sambata ma insor ! Ce cadoi de nunta mi-au facut baietii ! »
Comandoul se retrage spre vestiare. Leahu are capacul Cupei pe crestet. Provoaca fotoreporterii : « CUPAAA ROMANIEIII e la noi !! » Galeria Rapidului aplauda. Plange si aplauda. Si pentru ei totul s-a terminat. Oare chiar totul ? Zmoleanu il salta in brate pe Andreicut : « Ma ai innebunit, suntem in Cupa Cupelor ! Tu crezi, eu nu pot sa cred ! » Mihai Cristache, vicele, imbratiseaza pe toata lumea. « Pe cati bani au jucat baietii, domnule Cristache ? »
« Nu au jucat pe bani multi, au jucat pe suflet ! Ceilalti trebuie sa-si faca probleme de genul asta. Nu-i invidiez. Poate se desfinteaza dupa meciul de azi.Oricum nu e treaba noastra ! »
« Galben-Albastrii » din tribuna, vreo 10.000, au dat foc ziarelor. Facliile Petrolului. A fost o seara a fotbalului. Ziaristii spun ca a fost un meci slab. Pentru petrolisti a fost cel mai frumos meci din ultimii 35 de ani. Alaturi de cele cu Liverpool, spun cei mai in varsta. A fost in orice caz, Fotbal.
…(indescifrabil)…Ploiestiul e in flacari, ca in aprilie 1944. Galeria se retrage cu torte . Chiar , car ar face, pe jos, de pe « National » la Ploiesti ?
Marius Mitran
Masa si darul, pe stadionul Petrolul
In Bucuresti, bucuria ploiestenilor a durat pana la ora 23, cand sustinatorii « galben-albastrilor » au plecat spre casa urmand a serba acest succes, obtinut impotriva tuturor, cum afirmau acestia, pe … stadion. Acolo i-a chemat pe toti si, dupa posibilitati, le-a oferit tuturor o sticla sau doua de bere ! Bravo Petrolul, Bravo Cristache, Bravo Ploiesti ! Nu stim cati au lucrat joi dimineata, dar stim ca in Ploiesti toata noaptea s-a cantat si dansat aidoma noptilor din timpul lui « World Cup ». Spre miezul noptii rapidistii isi sorbeau amaraciunea pe terasele cartierului Titan injurand de mama focului. Pe cine ? Apropo de injuraturi. Pacat ca tocmai spre finalul carierei Craciunescu si-a atras de partea lui lozinca : « Rusine, rusine ! »
Gabriel Safta
CINE SI DE CE ?
Conform « planificarii », coloana de autobuze cu suporterii Petrolului trebuia sa plece din Ploiesti la ora 13. Cel putin, asa anuntasera organizatorii. Dar finala incepuse si cele doua sectoare laterale de la tribuna I, rezervate ploiestenilor, erau goale. Abia prin minutul 5 au aparut primii dintre ei. De ce ? Pentru ca autocarele au plecat din Ploiesti abia la ora 16 :30 si, dirijate de echipaje ale politiei, aveau sa parcurga distanta Ploiesti – Bucuresti ca dupa mort « cu viteza tragerii de timp » , ca in final, la stadion, ei sa fie dusi la tribuna a II-a, de unde au trebuit sa ocoleasca inelul de beton. Printre « calatorii » in cauza s-au aflat si ziaristii ploiesteni, care au venit la masa presei si si-au manifestat indignarea fata de ceea ce se intamplase.
CINE SI DE CE A FACUT ASA CEVA ?
Poate ca ne-o va spune politia prahoveana
Constantin Alexe
Aseara in finala ‘Cupei Romaniei` la fotbal
RAPID – PETROLUL 4-6 (dupa loviturile de la 11 m)
· 1-1, dupa 120 min.
Min. 23 : prima faza notabila, cand dupa un un-doi Vladoiu-Lupu, sutul ultimului este scos in corner de Preda. Min. 28 : sut la vinclu Vladoiu, reflex Preda . Scorul se deschide in min. 82, cand dupa o lovitura libera executata de Zmoleanu, Toader nu poate retine si Andreicut reia din apropriere in poarta. Rapid egaleaza in min. 86 prin Chirita, aflat intr-o pozitie flagranta de ofsaid, nesemnalizata de tusierul Zoltan Erdei. In prelungiri se joaca cu ‘cutitele pe masa`, dar tabela nu se modifica. Petrolul castiga la penaltyuri. Transforma Zmoleanu, Grigore, Grama, Andreicut, Rachita respectiv Lupu, Chirita si Vladoiu.A ratat Frunza.
Stadion National ; teren foarte bun, timp excellent, repriza a II-a in nocturna ; spectatori circa 30 000
Suturi 13-7 (pe poarta 6-3) . Cornere : 5-7
Goluri : 0-1 Andreicut (82), 1-1 Chirita (86)
PETROLUL : Prefa – D. Chirita (41 Bastina), Rachita, Balaceanu, Leahu – Grama, Abaluta, O. Grigore, Pirlog, Zmoleanu – Zafiris (65 Andreicut)
« COMANDOUL » PETROLIST A DAT FOC PLOIESTIULUI !
…Minutul125 al finalei…Toader trebuie sa apere sutul lui Rachita. Ploiestiul conduce cu 4 – 3 «la penalty-uri » si, pentru ca Rapid sa mai poata spera, Toader trebuie sa apere sutul lui Rachita. Sau Rachita sa traga afara. Galeria rapidista nu mai are putere sa fluiere. Oare ce se gandeste Rachita ? Oare ce simte Toader ? Preda, eroul meciului, nu mai are puterea sa se uite. Isi alege un punct in mijlocul galeriei ploiestene si priveste fix. Rachita, poate cel mai bun jucator al finalei, cantareste mingea. Preda intoarce totusi capul si-l priveste pe Toader. « Suntem prieteni, mi-a parut rau pentru Leo », avea sa spuna Preda, dupa, Rachita trage in dreapta lui Toader, jos, si meciul se incheie. Gata, s-a terminat ! Cupa este a Petrolului. Reporterii il inconjoara pe Preda care plange si rade : « Nu puteam pierde. Le-am spus baietilorca apar cel putin doua lovituri de pedeapsa. E cea mai mare bucurie a vietii mele ». Antrenorul invingatorilor, Ion Marin, cu mana la frunte, incearca sa se adune : ‘Inca nu-mi pot reveni… Nu comentez arbitrajul. Le-am spus baietilor doar sa aiba incredere in ei si in mine. Atat! Restul va veni de la sine`. Ion Marin se fotografiaza cu trupa lui de commando. Lasa Cupa in mijlocul baietilor si se retrage un pas « E a voastra ! Voi ati castigat-o ! » Leahu, Balaceanu si ceilalti il poarta pe brate. « E in primul rand a dumneavoastra, nea Ioane ! » Rachita parca a venit din alta galaxie si a jucat un fotbal al secolului XXI. Nici acum nu pare a fi de pep amant : « Nu cred, nu pot sa cred. Sper insa ca toata tara stie acum cine suntem ! » Abaluta flutura tricoul pe deasupra capului, precum Ravanelli : « Sambata ma insor ! Ce cadoi de nunta mi-au facut baietii ! »
Comandoul se retrage spre vestiare. Leahu are capacul Cupei pe crestet. Provoaca fotoreporterii : « CUPAAA ROMANIEIII e la noi !! » Galeria Rapidului aplauda. Plange si aplauda. Si pentru ei totul s-a terminat. Oare chiar totul ? Zmoleanu il salta in brate pe Andreicut : « Ma ai innebunit, suntem in Cupa Cupelor ! Tu crezi, eu nu pot sa cred ! » Mihai Cristache, vicele, imbratiseaza pe toata lumea. « Pe cati bani au jucat baietii, domnule Cristache ? »
« Nu au jucat pe bani multi, au jucat pe suflet ! Ceilalti trebuie sa-si faca probleme de genul asta. Nu-i invidiez. Poate se desfinteaza dupa meciul de azi.Oricum nu e treaba noastra ! »
« Galben-Albastrii » din tribuna, vreo 10.000, au dat foc ziarelor. Facliile Petrolului. A fost o seara a fotbalului. Ziaristii spun ca a fost un meci slab. Pentru petrolisti a fost cel mai frumos meci din ultimii 35 de ani. Alaturi de cele cu Liverpool, spun cei mai in varsta. A fost in orice caz, Fotbal.
…(indescifrabil)…Ploiestiul e in flacari, ca in aprilie 1944. Galeria se retrage cu torte . Chiar , car ar face, pe jos, de pe « National » la Ploiesti ?
Marius Mitran
Masa si darul, pe stadionul Petrolul
In Bucuresti, bucuria ploiestenilor a durat pana la ora 23, cand sustinatorii « galben-albastrilor » au plecat spre casa urmand a serba acest succes, obtinut impotriva tuturor, cum afirmau acestia, pe … stadion. Acolo i-a chemat pe toti si, dupa posibilitati, le-a oferit tuturor o sticla sau doua de bere ! Bravo Petrolul, Bravo Cristache, Bravo Ploiesti ! Nu stim cati au lucrat joi dimineata, dar stim ca in Ploiesti toata noaptea s-a cantat si dansat aidoma noptilor din timpul lui « World Cup ». Spre miezul noptii rapidistii isi sorbeau amaraciunea pe terasele cartierului Titan injurand de mama focului. Pe cine ? Apropo de injuraturi. Pacat ca tocmai spre finalul carierei Craciunescu si-a atras de partea lui lozinca : « Rusine, rusine ! »
Gabriel Safta
CINE SI DE CE ?
Conform « planificarii », coloana de autobuze cu suporterii Petrolului trebuia sa plece din Ploiesti la ora 13. Cel putin, asa anuntasera organizatorii. Dar finala incepuse si cele doua sectoare laterale de la tribuna I, rezervate ploiestenilor, erau goale. Abia prin minutul 5 au aparut primii dintre ei. De ce ? Pentru ca autocarele au plecat din Ploiesti abia la ora 16 :30 si, dirijate de echipaje ale politiei, aveau sa parcurga distanta Ploiesti – Bucuresti ca dupa mort « cu viteza tragerii de timp » , ca in final, la stadion, ei sa fie dusi la tribuna a II-a, de unde au trebuit sa ocoleasca inelul de beton. Printre « calatorii » in cauza s-au aflat si ziaristii ploiesteni, care au venit la masa presei si si-au manifestat indignarea fata de ceea ce se intamplase.
CINE SI DE CE A FACUT ASA CEVA ?
Poate ca ne-o va spune politia prahoveana
Constantin Alexe
Un comentariu:
Frumos! Pacat ca traim doar din amintiri!
Trimiteți un comentariu