miercuri, octombrie 21, 2009

Vivi Rachita.. Debutul


Astazi mai mult ca oricand avem un articol eveniment despre capitanul din `95, Valeriu Rachita. Cu totii il stim acum ca omul cheie din spatele proiectului “ Petrolul e al nostru”, un proiect care tocmai a aniversat 3 ani de zile, insa inainte de a fi antrenorul si managerul Petrolului a fost si unul dintre cei mai buni jucatori pe care echipa i-a avut dupa 1990.
A venit la Petrolul in 1983 si si-a dorit la fel ca orice prahovean sa joace la Petrolul. A avut pentru un an sansa Stelei, o echipa la care avea sa se intoarca, insa in 1991 a revenit la Ploiesti pentru a pune umarul la formarea generatiei `95!
Inainte de generatia 1995 a fost insa o echipa de juniori, o echipa care in 1987 era antrenata de Camil Oprisan si care ii avea printre altii pe… Rachita, Preda sau Zafiris.

Dar sa incepem cu inceputul, nascut pe 30 mai 1970 la Boldesti-Scaieni, Vivi Rachita a adunat 286 de meciuri in Divizia A si nu mai putin de 27 de goluri in aceasi competitie. A castigat un singur trofeu cu Petrolul, Cupa Romaniei in 1995, purtand atunci banderola de capitan.

Vivi a venit in 1987 la echipa mare, acolo unde s-a pregatit sa ii ia locul unui alt capitan de renume, Fane “ Chibrit”
Cum a fost saltul la echipa mare?
Destul de greu, erau jucatori foarte buni care au jucat multi ani la Petrolul…

Vorbind de perioada junioratului Vivi a enumerat “petrolisti” lui preferati : “Butufei, fratii Gusa, Pancu, Catinca, Grigore, Stefan”

Cine te-a impresionat cel mai mult in acea perioada?
Butufei, a fost un model de devotament pentru mine, isi dadea viata pentru echipa!
Cum il priveai pe Fane Chibrit capitanul care a promovat Petrolul in `89 si care la fel ca tine a jucat la echipa din Plopeni ?
Cu respect !
Am jucat impreuna cu el apoi el s-a retras si eu am ramas sa joc pe postul lui…

Dupa sezonul 1987 – 1988, Vivi a fost imprumutat la Metalul Plopeni acolo unde a jucat timp de un sezon, fiind luat in sezonul 1989 – 1990 de catre Steaua. Dupa anul petrecut la Steaua Vivi a avut doua variante : Ploiesti sau Sibiu. A ales binenteles Ploiestiul acolo unde a contribuit la o reconstructie a echipei, o reconstructie ce a durat timp de patru ani si s-a incheiat cu finala impotriva Rapidului si binenteles castigarea Cupei!

Ce era la Ploiesti asa de important? Ce te-a facut sa revii la Ploiesti, simteai ca inca nu ai jucat pentru Petrolul cel mare?
Nu ma simteam bine la Steaua iar la Ploiesti eram acasa. Am avut de ales intre Petrolul si Inter Sibiu, insa am ales normal, Petrolul. Eram si mai tanar atunci si vroiam sa fiu aproape de casa. Eu am cerut sa ma intorc!

Sa revenim la juniori, in `87 ii aveai colegi pe Fane Preda si Zafiris , a contat relatia din timpul junioratului si peste ani atunci cand ati reusit impreuna sa luati Cupa?
A contat destul de mult, iar la juniori am avut echipa buna,ii bateam pe Dinamo mereu !, si la ei jucau Raducioiu, Prunea sau Bucur Bogdan, si multi altii.

Mereu cand ai vorbit de meseria de antrenor sau manager, ai spus ca l-ai avut model pe dl Piturca, insa de la Petrolul ce antrenor ti-a placut cel mai mult, si asta luand in considerare ca au fost foarte multe foste glorii care au antrenat aceasta echipa?
Tin sa precizez ca aceasta intrebare Vivi i-a enumerat cronologic pe toti marii antrenori ai Petrolului : “Edi Iuhasz, C. Oprisan, Petre Dragomir, Puiu Dridea,si Ion Marin”

In final nu am avut cum sa nu intreb si de Cupa Romaniei un trofeu care a readus bucuria ploiestenilor, un trofeu pe care insa Vivi l-a vazut ca pe un preambul, un punct de plecare in cucerirea unui alt titlu important, cel de campion al Romaniei, binenteles tot cu Petrolul.

Cum ai trait parcursul Petrolului de dupa 1990, sau cum a fost trait finalul fericit din finala Cupei si daca tu crezi ca se putea mai mult?

Ce s-a intimplat in 95 a fost un lucru pregatit in patru ani de munca. Daca aveam un buget si un management profesionist, eu cred ca anul urmator putem cistiga si campionatul ! Nu s-a vrut si s-a inceput vanzarea de jucatori. Din pacate asa s-a terminat totul !

A fost pacat pentru jucatori pentru ca nu au reusit acel virtual titlu, sau pentru masa de ploiesteni care au invadat bulevardul in noapte castigarii cupei …
Asa este, dar asa s-a vrut de catre conducere…

Pe final nu avem decat sa-i multumim lui Vivi pentru tot ce a facut ca fotbalist pentru echipa noastra si sa speram ca nu va trece mult timp pana cand vom readuce trofee la Ploiesti !
HAI PETROLUL!

2 comentarii:

Dragos Trestioreanu spunea...

Poate ca Vivi a fost prea modest. A insemnat mult mai mult pentru Petrolul. Imi amintesc ca am fost foarte suparat cand a plecat din nou la Steaua. Faptul ca a fost de doua ori la aceasta echipa explica totusi cine a fost el, ca fotbalist. Adica nu chiar orisicare. Asta a fost soarta Petrolului: sa-i impuna cate un prim-secretar de PCR, inainte de '89, apoi - dupa - sponsorii... deveniti patroni! Cand va avea in spate un finantator precum Paszkany Arpad, potent, dar si discret, atunci va fi din nou Petrolul de altadata. Altfel, nu! Doar o echipa la numar, iubita insa, patimas, de oameni multi. Totusi departe de vremea dinainte de '89! Pacat!

kaLoo spunea...

Vivi readu bucuria pe Ilie Oana! Umple iar bulevardul si iti facem statuie!