Un spirit petrolist : Viorel Mateianu

De Mateianu nu cred sa se fi discutat vreodata ca si un simbol petrolist, insa aceasta este un prahovean care a reusit sa se impuna in fotbalul romanesc atat ca antrenor cat mai ales ca si jucator. Micul Alfredo Di Stéfano asa a fost supranumit copilul minune al fotbalului romanesc din anii '60.


A promovat alaturi de Mircea Dridea echipa Petrolul in 1982, reusind sa ramana ca si antrenor (secund sau principal) 30 de jocuri in Divizia A. Ce a facut insa mai tarziu la un meci Fc Bihor - Steaua ramane si acum ca o emblema la cum au reusit bucurestenii nenumaratele trofee.


Pe http://gabrielfuior.fzr.ro/?p=40 se scriu urmatoarele :


„Imi amintesc de un meci, parca la Oradea, in care arbitrul de atunci a prelungit putin meciul…”, a raspuns Valentin cand a fost intrebat despre abuzurile propriei echipe, sustinand insa ca nu s-a implicat niciodata in vreo potlogarie.Meciul FC Bihor-Steaua 2-3, despre care fiul fostului dictator a spus ca a fost prelungit „putin”, s-a disputat in ’88 si a durat aproape 105 minute!
„La pauza, cand era 2-1 pentru noi, mi-au zis sa ma duc la telefon, ca ma cauta Valentin Ceausescu. Din fericire, pana am ajuns acolo, legatura se intrerupsese. (…) Vulturar (n.r. - adjunctul prim-secretarului de partid) a recunoscut apoi ca i-a spus arbitrului Constantin (n.r. - actualul sef al „fluierasilor”) sa nu opreasca jocul pana nu castiga Steaua”, avea sa scrie, in memoriile sale, antrenorul bihorenilor, celebrul Viorel Mateianu, cel care, pentru ca n-a vrut sa faca blat cu Steaua, a fost acuzat ca a vrut sa dea o lovitura de stat!
Intr-o carte scrisa , antrenorul oradenilor din ‘88, Viorel Mateianu, povestea adevaratul motiv pentru care echipa sa a pierdut meciul cu Steaua. “Doresc sa informez opinia publica si pe sustinatorii FC Bihor Oradea ca, in 1988, noi n-am pierdut cinstit jocul cu Steaua, ci numai la ordinul primului-secretar Sorcoiu si al adjunctului acestuia, Vulturar, amenintati la randul lor de Ilie si Valentin Ceausescu cu pierderea scaunelor. Arbitrul Gheorghe Constantin primise ordin sa tina meciul pana inscriu oaspetii”, scria Mateianu, care dupa partida de pomina a suferit un prim- preinfarct, agravandu-i o boala ce avea sa ii fie fatala. “Mi-am ingaduit sa joc cinstit cu Steaua”, marturiseste Mateianu, care, pentru curajul sau, a fost acuzat ca “a incercat o lovitura de stat, sa schimbe Consiliul Judetean de Partid Bihor”.

Revenind insa la subiect iata si descrierea revistei Sportul antrenorului Mateianu un antrenor care se intoarcea dupa 30 de ani la Petrolul:
"Desi prahovean de origine (nascut la 1 iunie 1948 in comuna Lipanesti din aproprierea Ploiestului), fostul copil minune al fotbalului romanesca a imbracat tricoul Petrolului doar in doua meciuri amicable, pe vremea cand avea 15 ani!
Fotbalul l-a deprins la Schela petroliera Ochiuri cu Gh. Lazareanu, fost portar la Ciocanul Bucuresti si in echipa nationala prin 1947-48. A trecut apoi la Schela petroliera Urlati si la Flacara Boldesti, unde mai jucau Eftimie, Tircovnicu, Nitulescu si altii. In continuare, joaca la Progresul C.P.C.S Bucuresti (1954-57), Progresul Bucuresti (57-58). “U” (58-61), Steaua Bucuresti (1962), Progresul (1963-70) si T.U.S Wannsee din Berlinul Occidental (1970-73). A absolvit Scoala superioara de antrenori din Berlinul Occidental, debutand in meserie la vechea dragoste, Progresul Bucuresti, apoi la Baia Mare si Progresul Braila. De la 15 iulie 1982 este la Petrolul.
Drumul lui Mateianu prin fotbalul romanesc n-a fost de nebagat in seama. A facut parte din echipele de juniori ale Romaniei care s-au distins prin anii ’60 in Turneul UEFA, a jucat de 6 ori in echipa nationala."