O revansa amanata partea I

Petrolul - Rapid sau Rapid - Petrolul reprezinta unul dintre cele mai importante meciuri ale campionatului romanesc. In aceeasi categorie cu Poli - UTA, Petrolul - Rapidul reprezenta inainte de 89 derby-ul echipelor hulite de sistem, un derby refugiat in linistea ligii secunde. Dupa 90 lucrurile s-au schimbat, si Rapidul a devenit un club european gratie unui patron care a facut ceva cu banii investiti. Desi in 99 Petrolul batea acasa Rapidul si prelungea perioada de ani in care Rapidul nu s-a impus la Ploiesti (de 31 de ani Rapidul nu mai castiga la Ploiesti), echipa noastra a facea si meciuri bune si in deplasare.

Pentru ca saptamana aceasta pe blog a fost un festin de meciuri Petrolul-Rapid, iata acum si un Rapid-Petrolul din 1996, un meci in care Toader inscria inca din minutul 6 pentru o victorie fara emotii a deja lupilor galbeni. Cu Vivi in teren, Petrolul spera la o clasare sus si amanarea revansei Rapidului pentru infrangerea din cupa din 95. Acesta a fost de altfel primul meci la Bucuresti dupa acea mare victorie a lupilor. Asadar singurul petrolist care a marcat in poarta celor de Rapid Viena o facea si in poarta feroviarilor din Bucuresti.

Acest meci va avea si o parte a doua spun eu emotionanta, cu o poveste petrolista a unui mare petrolist, meciul insemnand pentru el si prima deplasare... dar acum doar cronica meciului din Gazeta Sporturilor cu multumirile de rigoare pentru material lui Romeo Ionescu.

"RUSINE, RUSINE !

Partida din Giulesti a confirmat previziunile, cele doua echipe furnizand o disputa echilibrata, in care au prevalat orgoliul, ambitita si darzenia combatantiilor.
Destinatia celor trei puncte puse in joc s-a decis destul de devreme, inca din min. 9, cand oaspetii au profitat de o mare gafa a apararii rapidiste: Rachita a degajat mingea lung, Tene a iesit hazardat la interceptive, in afara propriului careu, s-a incurcat reciproc cu Dulca, iar AD. TOADER, care il talonase strans pe fundasul giulestean, a preluat fara problem si a inscris nestingherit. Replica gazdelor n-a intarziat pe plan ofensiv, dar ocaziile de gol au aparut foarte rar, abia in min. 20 ploiestenii avand cu adevarat emotii, la patrunderea si sutul lui Butoiu, cand Preda a respins excellent, iar Chirita s-a vazut nevoit sa scoata balonul in corner. In min. 38, prahovenii s-au aflat la un pas de a-si mari avantajul, insa de aceasta data Tene s-a reabilitat printr-un superb reflex la reluarea lui Zafiris ( scapat pe moment de supraveghere) din aproprierea careului mic.
Dupa pauza, rapidistii au dominat clar in unele perioade cu destula autoritate, insa oaspetii s-au strans foarte bine in defensiva si au respins, cu fermitate, atac dupa atac, avantajati si de lipsa de inventivitate si de luciditate a adversarilor.

Situatii favorabile si-au mai creat, totusi, din cand in cand, giulestenii, dar precizia lor in suturi a lasat de dorit. In schimb in min.80, Glavan era cat pe-aci sa devieze in propria poarta mingea sutata de Rachita.
La sfarsitul meciului, rapidistii au iesit de pe teren cu capetele plecate, sub huiduilelile propriilor suporteri si scandarilor « Rusine, rusine ! » Pentru modul in care au luptat in acest meci, ploiestenii isi merita victoria , devenind astfel un fel de « nasii » giulestenilor."